Locul nostru de joacă

Uite aici ne jucăm noi. Copiii cu copii, părinţii cu părinţi.
Vedeţi groapa cu nisip? Vedeţi pistele de biciclete? Vedeţi băncuţele pentru table? Vedeţi terenul de fotbal şi terenul de volei? Poza e făcută la o oră nepotrivită, de aceea nu vedeţi şi copiii!

Râu răţuşcă rămurică

R-uri. Multe şi rr-ite, dar nu totdeauna nimerite.

• Unele sunt r de ceva timp deja. Cartof.
• Unele sunt l. Miluna.
• Unele sunt hrr. Threi.
• Unele sunt nu. Gabiela.
• Unele l sunt r. Raurenţiu.
  
• Unele combinaţii sunt haioase. Murdal. Frigidel.
  

R-uri.

Cenuşăreasa de grupa mijlocie

După serbarea de grupa mijlocie, Cenuşăreasa prinţesă, cu hăinuţele schimbate de zâna cea bună. Nu am reuşit să facem rost de conduri din cleştar.

Teiul lui Eminescu

Am petrecut câteva zile în Iaşi, am fost şi în Grădina Copou, am hrănit porumbeii de acolo, am mirosit teii şi am trecut şi pe la Teiul lui Eminescu. De unde s-a rostogolit întrebarea: de ce Eminescu era copac?

Imaginaţie bogată

Seara şi dimineaţa avem parte de spectacole din partea Mirunei. Seara, după ce îşi bea biberonul cu lapte, înainte de a adormi, rememorează lucrurile care-au impresionat-o peste zi iar dimineaţa, imediat după ce o ridicăm din pătuţ, ne spune ca fiind reale lucrurile pe care le-a visat.
În seara unei zile în care a stat mai mult la bunica ne-a povestit tot ce a gătit bunica în ziua aceea: ciuperci şi nu-mai-ţin-minte-ce. În seara zilei lui Rareş striga cât o ţinea gura "Muţ an tească", ne povestea că a mâncat tot şi cum a suflat Rareş în lumae, adică pfuuu-pfuuu. Şi ne-a mai zis ce este eşe şi abă: zăpadă.
Într-o dimineaţa, primul lucru pe care ni l-a zis a fost muincă oz [budincă roz] iar când noi ne-am arătat cam surprinşi, a venit cu nişte detalii: sub pat muincă.
Că tot am pomenit de cuvinte stâlcite: cum se spune [hai să construim o casă din piese de lego]? o casă şăşem.

Dupa o plimbare prin zapada

Incalzirea manutelor inghetate dupa o plimbare lunga prin zapada, la tata la servici. Pix albastru pe hartie de copiator, noiembrie 2004.

Primele cântecele

1. Uneori îi cântăm şi-i spunem poveşti Mirunei la culcare. Drept pentru care i-am cerut, pe când ne jucam noi într-o zi de-a nani, să-mi cânte Capra cu trei iezi. Mi-a cântat aşa:
Tei ezi cocoeţi
Uşa mama eţi
Mama nani puiu mamii
Cane pui
[traducere: Trei iezi cucuieţi / Uşa mamii descuieţi / Că mama v-aduce vouă + bruiaj din cauza liniei melodice asemănătoare şi a cuvintelor comune cu Nani nani puiu mamii + o asociere care ne-a luat pe nepregatite intre puiu mamii si carne de pui]

2. Hi-Q au scos acum o nouă piesă, nu ştiu cum se cheamă, e intens mediatizată pe la AtomicTV şi pe la radio. Refrenul este aşa:
Gaşca mea
Poate stai
Opa
[Gaşca mea / Nu poate să stea / Liniştită / Nici o clipă]